Am citit recent Alegerea de Edith Eva Eger, psiholog clinician american, supravietuitoare a lagarelor Auschwitz si Mauthausen. Cartea ne aduce detalii despre viata dinainte, din timpul si dupa experienta cutremuratoare a lagarelor de concentrare. Nu este de mirare ca dr. Eva Eger a devenit psiholog clinician, specializat in recuperarea post traumatica dupa ce ea insasi a trebuit sa treaca prin propria terapie.
Cartea mi se pare interesanta prin perspectiva pe care o aduce. Fiecare dintre noi alegem in fiecare clipa intre 2 sau mai multe optiuni : alegem sa ne trezim dimineata, sa mergem la birou, alegem un partener, alegem prieteni potriviti (sau nu) noua, o carte, un curs, alegem sa facem o pauza, alegem sa construim o familie, sa schimbam cursul vietii, sa mirosim o floare, sa calatorim intr-un loc nou… Alegem sa folosim experienta traumatica inspre vindecare sau dimpotriva, in a ne ingropa in resentimente, vinovatie (sau invinovatire), durere, resemnare etc. Alegem sa acceptam si sa iertam sau alegem sa ramanem blocati. Fiecare alegere ne defineste drumul dar si cine suntem si devenim in fiecare clipa. Pana la ultima clipa.
Mi s-a facut pielea de gaina cand am citit despre femeile din lagarul de la Auschwitz care au hotarat sa faca un concurs al celor mai frumosi sani … da, pentru cateva clipe, corpurile infometate si obosite, au primit din plin dopamina si serotonina „reflectoarelor” lagarului, aplauzele si voturile celorlalte femei. Au ales sa faca ceva care sa le mentina in viata, nu doar fizic, ci si psihic.
Eva Eger, dupa razboi, in State fiind, deja psiholog, are dubii daca sa inceapa un doctorat sau nu si ii spune cuiva apropiat „cand voi fi terminat doctoratul, voi avea 53 de ani”. Replica inteligenta a fost „ 53 de ani vei face oricum” cu sensul subinteles – alegi cum vei fi la 53 de ani.
Dar cum alegem? In mod natural alegem sa cautam experiente placute si sa le evitam pe cele neplacute. Iar ceva nou, netestat inainte poate fi perceput ca o experienta neplacuta. E nevoie sa „lasi cioara din mana pentru vrabia de pe gard” pe care nici macar nu stii ca o vei putea prinde.
Coaching-ul vine cu tehnici precum tetralema (o tehnica in 4 puncte, 2 optinuni cunoscute, nici una din optiuni sau o combinatie intre cele 2) pentru a facilita alegerea, sa fie plenara, nu doar cognitiv, ci folosind corpul, emotiile pentru a completa paleta informatiilor despre elementele alegerii. Conducand discutia abil, exercitiul este si despre limitele, temerile fiecaruia in fata unei alegeri importante. Uneori este vremea sa ne uitam la limitele noastre, la ce ne sperie; alteori este nevoie doar sa „fake it till you make it” – adica sa experimentam o alegere inconfortabila care se dovedeste a fi apoi foarte inspirata. Alteori este nevoie sa avem mai multe informatii despre elementele alegerii. Ca project manager, cand facilitez alegerea unei solutii intr-un proiect, pun in evidenta plusurile, minusurile fiecarei optiunui, riscurile si consecintele fiecareia. Uneori este necesar doar sa intelegem ca nici o alegere nu este ireversibila si imuabila. Este doar un pas spre a experimenta, un nou drum cu multe alte alegeri in fata. Avem tot timpul libertatea de a renunta, de a face alta alegere in alt punct. In siguranta. Este nevoie sa ne reamintim ca este o alegere nu alegerea. Asta elibereaza presiunea temerii de esec (este o idee care mi-a placut in cartea lui Insoo Kim Berg si a lui Peter Szabo Brief coaching for lasting solutions).
De ce este nevoie de un coach cand poti face foarte bine acasa tehnica de unul singur (chiar te incurajez sa o faci )? Pentru ca indiferent cat de obiectiv ai fi, exista un punct orb, la fel ca atunci cand conduci. Rolul unui coach este de a observa ezitarile, limbajul corpului si a aduce in discutie punctele oarbe. Exact acele puncte care iti pot aduce claritate in optiuni si indirect, in alegeri. Eu insami sunt client de coaching. De fiecare data cand mi se pare ca ma invart in cerc intr-o alegere importanta, cer ajutorul unui peer coach sau al coach-ului si mentorului meu de multi ani. Tetralema este evident, doar una din tehnicile posibile pentru a cantari alegerile. Dar este despre claritate si aliniere.
Cand avem claritate asupra optiunilor, ne este mai usor sa alegem. Este ceea ce dr. Edith Eva Eger sustine in cartea dansei Alegerea.