Uneori, unele din convingerile noastre cele mai profunde nu se nasc din logică sau din analize raționale, ci din cicatrici emoționale ale trecutului. Există întotdeauna un motiv pentru care am ajuns să avem acele convingeri iraționale – și de obicei, acest motiv se află în experiențele noastre formative, în momentele când ne-am simțit singuri, respinși sau neglijați.
Poate că în copilărie am avut întâmplări în care am simțit că celorlalți nu le pasă de noi. Poate că părinții erau prea ocupați, prietenii ne-au dezamăgit, sau profesorii ne-au ignorat. Aceste experiențe, oricât de mici ar părea acum, s-au înrădăcinat adânc în subconștientul nostru, devenind fundamentul unor convingeri care ne vor urmări ani întregi.
Filtrele percepției- De ce creierul tău caută constant dovezi că ești respins?
Odată formate, aceste convingeri devin ca niște ochelari prin care privim lumea – doar că aceștia nu ne ajută să vedem mai clar, ci ne distorsionează realitatea. Automat, creierul nostru dezvoltă “filtre” sofisticate care selectează anumite gesturi, cuvinte spuse sau, mai grav, cuvinte nespuse, care par să confirme temerile noastre.
Dacă avem convingerea că “nimănui nu-i pasă de mine“, creierul nostru va deveni un detectiv al indiferenței. Va căuta și va găsi “dovezi” peste tot: un zâmbet care pare forțat, un mesaj la care nu s-a răspuns imediat, o întârziere la o întâlnire. Toate acestea vor fi interpretate prin prisma convingerilor noastre preexistente.
„Autostrăzile neuronale” - Cum se formează automatismele (și de ce e atât de greu să scapi de ele)?
De fiecare dată când ne trece un gând prin minte sau experimentam o emoție, creierul nostru creează conexiuni neuronale. Cu cât repetăm mai des aceleași pattern-uri de gândire, cu atât aceste căi devin mai puternice și mai rapide – exact ca o autostradă pe care traficul circulă din ce în ce mai ușor.
Astfel se nasc automatismele cognitive care ne conduc, fără să ne dăm seama, la aceeași concluzie: “celuilalt nu-i pasă“. Acest proces devine atât de automatizat încât nici măcar nu mai observăm că interpretăm realitatea – pur și simplu “știm” că așa stau lucrurile.
Cercul vicios al confirmării sau cum îți distrugi singur relațiile
Ceea ce face aceste convingeri cu adevărat periculoase este că ele tind să se auto-împlinească. Când ne așteptăm să fim respinși, ne comportăm defensiv. Când credem că nimănui nu-i pasă, ne retragem emoțional. Aceste comportamente, la rândul lor, îi pot înstrăina pe ceilalți, creând exact situațiile pe care le temem.
Astfel, convingerea că “sunt singur” poate deveni o profeție care se auto-împlinește, prin mecanismele pe care chiar noi le declanșăm, fără să ne dăm seama.
Cum să nu mai fii propriul tău dușman?
Good news: nu ești condamnat să trăiești cu aceste pattern-uri pentru totdeauna. Primul pas e să realizezi că le ai – și dacă citești până aici, probabil că deja ai făcut primul pas.
Următorul e să începi să-ți pui întrebări când îți vine gândul automat “nu-i pasă de mine”:
- Chiar asta e singura explicație posibilă?
- Ce altceva s-ar putea întâmplă în viața acelei persoane?
- Oare dacă ar fi în locul meu ar fi un prieten, şi aş privi din afara situația, aș judeca la fel?
Nu e despre a te preface că totul e roz. E despre a-ți da șansa să vezi și alte perspective decât cea pe care o știi pe de rost. A exersa flexibilitate cognitiva. Și încet-încet, poți să începi să construiești noi „autostrăzi” neuronale. În loc să mergi automat pe drumul “sunt respins”, poți să-ți construiești unul nou: “oamenii au viețile lor complicate, și asta nu înseamnă neapărat ceva despre mine”.
E vorba despre a-ți exerseza flexibilitatea cognitivă – să începi o potecuță pe lângă autostrada veche și s-o bați din ce în ce mai des și mai conștient. La început o să fie greu, căci automat vei fi tentat să te întorci pe drumul cunoscut. Dar de fiecare dată când alegi să te gândești diferit, noua potecă devine mai clară.
Nu se întâmplă peste noapte. Așa cum ai învățat să construiești o convingere, tot așa vei învăța alte modalități de a vedea aceeași situație – modalități care să te ajute, nu să te saboteze.
Și trust me, merită efortul😊.
RO 
EN